joi, 21 aprilie 2016

Psihoterapie in masa

Da, cam asa as putea numi evenimentul la care am participat in seara asta si care se dorea a fi ceva care sa te invete cum sa-ti controlezi emotiile.


Am gasit saptamana trecuta pe net un eveniment care, in prima faza, suna frumos, despre controlul emotiilor. Eram interesata si, cum nu voiam sa merg singura, mi-am invitat doua colege care au raspuns afirmativ invitatiei mele.

Ajungem in locatia respectiva, ne inregistram, primim niste fise de lucru apoi intram in sala. Dupa aproximativ 30 de minute (timp in care incercam sa inteleg ceva din ceea ce se prezenta) le intreb pe fetele care ma insoteau: “Tu ai inteles ceva pana acum?” Raspunsul uneia: “Nu, si nici nu sunt de acord cu unele afirmatii”. Cealalta butonand telefonul, la fel, nimic. Dupa inca 30 de minute m-au “parasit” amandoua. Poate ca aici ar trebui sa amintesc faptul ca sala aleasa era una de nunti, botezuri si alte sindrofii d-astea, cu o capacitate de vreo 200 – 250 de persoane, aproape plina, iar noi stateam in spate de tot.

S-a incercat ca seminarul sa fie unul interactiv, lucru nerealizabil, datorita salii. Se pune o intrebare din fata, apoi vorbitoarea: “Ati auzit ce a spus doamna, va repet eu” (normal, ea era cu microfonul pe dupa ureche). Consider ca astfel de seminarii ar trebui tinute cu maxim 20 de persoane si asta am realizat in urma cu ceva timp cand am participat la un seminar de vanzari unde numarul maxim de participant era de 20. Apoi facea legaturi intre ceea ce prezenta si raspunsurile la un chestionar pe care a trebuit sa il completam online. Consider ca pentru asta este necesara o sedinta separata, cu fiecare in parte.

Nu puteam omite asta … cica noi, femeile, rezolvam mai usor problemele cu barbatii daca am fi mai temperate, mai intelegatoare. Serios? Eu am incercat chestia asta cu unele persoane si nu tine.

La toate astea se mai adauga si ritmul de vorbire alert al speaker-ului care, uneori imi lasa impresia ca ramanea fara aer, plus ca mai si rasufla, din cand in cand, zgomotos in microfon.

Dar, toate ca toate, anumite chestii mi-au ramas in minte si anume ca niciodata sa nu te simti inferior celorlalti, dar nici superior; esti singurul vinovat de ceea ce ti se intampla. Ca nu e bine sa faci comparatie intre copilul tau si un altul (“x de ce a putut mai mult si tu nu poti?” etc). Si ca daca suntem persoane nemultumite sau negativiste, sa incercam sa atragem in anturajul nostru persoane pozitive, astfel si starea noastra se va schimba.